„Martianul” de Andy Weir

Titlul original: The Martian. Publicata: Februarie 2014. Nu a fost tradusa inca in limba romana. Eu am citit-o in varianta audiobook. Nota mea: 9 (din 10)

O puteti cumpara fie audiobook sau ebook (ambele in engleza)

Later edit: cartea a aparut siin limba romana, la editura Paladin

 Martianul este cartea de debut a scriitorului american Andy Weir. Asa de mult a crezut el in acest roman, incat (dupa ce a fost refuzat de multe edituri) in 2012 a publicat-o singur online, pe siteul lui, for free.  La cererea fanilor (si cu ajutorul celor de la Kindle), a inceput sa vanda aceasta varianta pe Amazon, la pretul mininm de 99 centi. Abia cand au vazut cata lume vrea sa citeasca aceasta carte, s-au gandit si cei de la Crown ca ar fi bine sa o cumpere (pe o suma cu 6 cifre, din cate am inteles) si sa o publice in februarie 2014. Si stati pe aproape, ca mai mult ca sigur va urma si o ecranizare (yupiii!!)
Later edit: filmul a aparut in 2015

Martianul este un SF. Dar daca vreti sa o cititi, sa nu va asteptati sa gasiti elementele clasice ale genului. Cartea e mai mult Science decat Fiction. Cu alte cuvinte se petrece pe Marte, dar nu are extraterestri. Nici macar oameni in incercarea de a coloniza planeta. Martianul e de fapt un pamantean care in urma unui accident nefericit este abandonat pe Marte de colegii lui, echipajul unei misiuni de cercetare. Cartea pare cat se poate de reala si povesteste eforturile lui Mark Watney de a supravietui in mediul ostil al planetei rosii. Va dati seama ca trebuie sa faca rost de hrana, oxigen, apa si multe alte lucruri necesare vietii. Trebuie sa refoloseasca, recalibreze, recicleze, si alte re-uri care sa-l ajute sa faca „din rahat bici” (si nici nu sunt prea departe de adevar cu figura asta de stil). Norocul lui ca aia de la NASA nu trimit in misiuni interplanetare decat genii (Mark era atat biologul cat si inginerul echipei, pe langa faptul ca avea cunostinte de medicina). Iar Martianul e un geniu cinic si cu mult umor. Altfel nici nu avea cum sa supravietuiasca atatea sute de zile de unul singur (pana si Robinson Crusoe l-a avut pe Vineri, dar ala nu era astronaut NASA). 

Cartea este scrisa sub forma unui audioblog, in care Mark povesteste generatiilor viitoare (in ideea ca cineva o sa-i gaseasca ramasitele la un moment dat) ce face in fiecare zi. Pentru cei care nu au studii aprofundate in ale stiintelor poate parea putin intimidanta atata fizica + biologie + chimie + ceva astronomie (sextant homemade!) Insa cartea e scrisa atat de bine, incat va garantez eu ca ceea ce ati invatat in liceu o sa fie de ajuns ca sa va puteti bucura de ea pe de-a-ntregul.

Eu va recomand sa o cititi in varianta audiobook, pentru ca de fapt asa e si scrisa (ca un jurnal audio). O sa fie ca atunci cand va uitati la un film cu suspans maxim.  Varianta tiparita nu are acelasi efect, unele recenzii fiind negative tocmai din cauza stilului acesta. (asta-i motivul pentru care am acordat cartii nota 9)

„Six days into what should be the greatest two months of my life, and it’s turned into a nightmare. I don’t even know who’ll read this. I guess someone will find it eventually. Maybe 100 years from now. For the record… I didn’t die on Sol 6. Certainly the rest of the crew thought I did, and I can’t blame them. Maybe there’ll be a day of national mourning for me, and my Wikipedia page will say “Mark Watney is the only human being to have died on Mars.” And it’ll be right, probably. Cause I’ll surely die here. Just not on Sol 6 when everyone thinks I did. Let’s see…where do I begin?”

„If the oxygenator breaks down, I’ll suffocate. If the water reclaimer breaks down, I’ll die of thirst. If the Hab breaches, I’ll just kind of explode. If none of those things happen, I’ll eventually run out of food and starve to death. 

So yea. I’m fucked.”

COMENTARII

Adauga comentarii