„Camera” – Emma Donoghue

Camera (Room in original), aparuta la editura TReI, este povestea unei mame care-si creste singura copilul si incearca sa-l tina departe de toate relele. Pana aici nimic deosebit: toate mamele iubitoare fac asta. Deosebit e locul unde are loc aceasta poveste. Daca vreti sa cititi cartea, mai bine nu continuati aceasta recenzie. Afland catusi de putin despre ce e vorba in „Camera”, ati strica misterul ce o inconjoara. Mie asa mi s-a intamplat si nu mi-a prea placut.

Daca, totusi, sunteti foarte curiosi, aflati ca autoarea s-a inspirat din cazurile reale ale lui Fritzl si Dugard, cei care au tinut fete prizoniere timp de foarte multi ani, le-au violat si au avut chiar copii cu ele. 

Povestea e spusa de Jack, care tocmai implineste 5 ani. Pentru el Camera este de fapt Universul. Inca nu simte nevoia de mai mult. Mama lui a stiut sa populeze aceasta lume minuscula cu personaje care sa-i ocupe timpul. Si astfel toate cele care pentru noi sunt substantive comune, pentru Jack si Mami au devenit nume proprii (imi pare rau ca nu pot scrie cu diacritice, dar cand cititi sa stiti ca sunt nearticulate): Dulap, Covor, Planta, Camera, Televizor, Chiuveta. Mami i-a facut lui Jack un program strict de exercitii fizice, de povesti, de joaca, de citit, de masa, de somn. Si in felul acesta l-a crescut fericit si fara griji. Singura lui teama e atunci cand se lasa seara si trebuie sa se ascunda in Dulap, pentru ca e posibil sa vina Batranul Nick. Nu l-a vazut niciodata la fata, pentru ca Mami l-a invatat sa taca malc, si sa nu i se simta prezenta. Nici nu intelege prea bine ce se intampla si ce-i cu zgomotele alea pe care le aude cand apare acest personaj, dar simte ca acesta ii raneste mama. Mama, cea cu care are o legatura puternica, cea care stie sa-i aline necazurile si temerile. Si cea care a reusit sa-l creasca atat de bine, cu atat de putine resurse.

Nu va spun mai multe, pentru ca trebuie sa cititi cartea. O sa gasiti in ea o femeie inteligenta si puternica, care desi a suferit nespus, reuseste sa se ridice la suprafata. Anevoios si de durata este acest urcus atat pentru Mami cat si pentru Jack, care intr-un final trebuie sa inteleaga cum e de fapt lumea de Afara si sa se integreze in ea.

 „Camera” este o carte care in mod sigur nu te va lasa indiferent. Poate ca la inceput, nestiind despre ce e vorba, o sa te gandesti ca aceasta femeie e putin nebuna sa-si creasca copilul in felul acesta. Dar intr-un final vei intelege ca aceasta este calea cea buna. Apoi te vei razvrati si te vei intreba cum de exista specimene umane, care sa se comporte cu atata rautate cu semeni de-ai lor. Te vei pune in locul lui Mami (fara sa reusesti pe deplin). Si poate te vei gandi mai bine cum ti-ai crescut (sau iti vei creste) copilul. Dupa care te rog sa te duci sa-l imbratisezi.

Si daca tot am vorbit azi despre carti, poate va mai aduceti aminte de topul de la inceputul anului. Cristian aka Chinezu a strans toate propunerile celor peste o suta de bloggeri participanti si le-a centralizat in urmatorul infografic. Iata ce citesc bloggerii romani

COMENTARII
    mihaela sava
    4 Mar 2014
    10:42pm

    Cu rusine, dar cu sinceritate recunoac: de cateva luni incoace nu reusesc sa ma adun, sa ma linistesc si sa citesc. Am cateva carti imcepute pe noptiera… Recenzia ta imi da din nou acea pofta. Multumesc Brindusa!

    liliana
    4 Mar 2014
    10:54pm

    m-a apasat emotional atmosfera cartii si am pus-o deoparte , eu sunt fan carti optimiste/mai putin dramatice cu implicatii in cauzuri de trista realitate bolnava, carti care sa ma puna in miscare si sa ma faca sa creez energie pozitiva in interiorul meu, care sa imi produca o stare de bunatate si cel putin sa ma deconecteze de stresul cotidian , parerea mea 🙂 asa ca mai incolo, poate …

Adauga comentarii